miercuri, 15 mai 2013

Culoarea ochilor.Informatii genetice





Culoarea ochilor  este o trasatura fizica determinata genetic prin  cantitatea de  pigment melanina existent in irisul ochiului.
Ochii caprui au o cantitate mai mare de pigment, ochii albastri foarte putin. Cantitatea pigmentilor  este determinata de mai multe gene care controleaza productia de pigment. Se considera ca culoarea caprui reprezinta gena dominanta, adica daca unul dintre parinti  are ochi caprui si celalalt ochi albastri, copilul va avea cel mai probabil ochi de culoarea caprui.
Fiinta umana are 23 de perechi de cromozomi, adica in total 46 de cromozomi, localizati in nucleul celulei. Celulele reproducatoare (ovulul si spermatozoidul) au fiecare cate 23 de cromozomi, prin fecundatia dintre ovul si spermatozoid restabilindu-se intregul de 46 de cromozomi.
In timpul sarcinii, ovulul fecundat (zigotul) trece printr-o serie de mofidicari, avand loc diviziunea celulara multipla si diferentiera celulelor in functie de organele de care vor apartine. Fiecare celula a nou-nascutului   va avea cate 46 de cromozomi. In fiecare pereche, un cromozom este mostenit de    la tata, altul de la mama. Gena reprezinta    un lant ADN dintr-un cromozom care corespunde unei functii specifice din organism. Genele sunt aranjate liniar       intr-un cromozom, cam ca si margelele pe   o ata, in aceeasi ordine in ambii cromozomi ai perechii. Deci si genele formeaza perechi.
Genele pot avea forme diferite, numite alele, fiecare caracteristica genetica fiind determinata de tipul alelelor existente. Prin fecundatie se obtin doua seturi de gene, cate unul de la fiecare parinte. Fiecare gena afecteaza o trasatura particulara si este de obicei reprezentata prin doua copii, una de la tata si una de la mama. Fiecare copie se afla pe aceasi pozitie pe fiecare din cromozomii din pereche zigotului. Cand doua copii sunt identice, individul este homozigot pentru gena respectiva. Cand doua gene sunt diferite, deci cand fiecare dintre parinti a contribuit cu o alela diferita a aceleasi gene, individul este heterozigot pentru o gena.
Ambele alele sunt mostenite in materialul genetic, dar numai una este dominanta si deci doar ea se va manifesta. Prin urmare, intr-o pereche de gene heterozigota, o alela poate fi exprimata in detrimentul celeilalte. Aceasta alela se numeste dominanta. Alelea care nu este exprimata se numeste recesiva. In generatiile urmatoare, gena recesiva se poate arata din nou (la indivizi homozigoti de aceasta alela).
In prezent sunt cunoscute 3 perechi de gene care controleaza culoarea ochilor. Doua dintre perechi se afla pe perechea de cromozomi 15, iar cealalta pe perechea 19. Pe cromozomul 15 exista o gena care contine o alela albastra si una maro (bey 2) si o alta care reprezinta culoarea maro (bey 1). Pe cromozomul 19 se afla gena care are o alela albastra si una verde (gena gey).
Pe baza existentei acestor gene, geneticienii au dezvoltat un model care explica modul in care ochii copiilor devin albastri, caprui sau verzi. Se considera ca alela caprui este intotdeauna dominanta asupra celei albastre, astfel incat chiar daca o persoana este heterozigota pentru gena respectiva (adica are o alela caprui si una albastra), ea va avea ochi caprui. Gena gey are de asemenea doua alele, una verde si una albastra. Alela verde este dominanta asupra alelei albastre pe fiecare cromozom, dar este recesiva fata de alela caprui de pe cromozomul 15. Asta inseamna ca exista un rang de dominanta intre cele doua perechi de gene.
Daca o persoana are o alela caprui pe cromozomul 15 si toate celelalte alele sunt albastre sau verzi, persoana va avea ochi caprui. Daca exista o alela verde pe cromozomul 19 si restul alelelor sunt albastre, culoarea ochilor va fi verde. Ochii albastri se obtin doar daca toate cele 4 alele sunt albastre.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu